Când eram tânăr scriitor invitat la Heidelberg, prin anii ’80, era acolo un neamţ care traducea din româneşte. La plecare, l-am salutat şi i-am spus Hai, că ne mai vedem noi. Şi neamţul, când a auzit, a scos un carneţel şi a zis Când?. Eu am izbucnit în râs şi i-am spus, O să fie într-o marţi. Să faci abstracţie de trecerea tim­pu­lui e realmente un joc benefic.

Când eram tânăr scriitor invitat la Heidelberg, prin anii ’80, era acolo un neamţ care traducea din româneşte. La plecare, l-am salutat şi i-am spus Hai, că ne mai vedem noi. Şi neamţul, când a auzit, a scos un carneţel şi a zis Când?. Eu am izbucnit în râs şi i-am spus, O să fie într-o marţi. Să faci abstracţie de trecerea tim­pu­lui e realmente un joc benefic.