Dispretul este forma cea mai fina a razbunarii.
Dispretul este forma cea mai fina a razbunarii.
Related Questions
- Să-mi pierd suferinţa în alţii? Să tot descopăr semeni şi iarăşi semeni! Să fiu fericit grădinărindu-le prostia, cultivându-le josnicia - şi omorându-mi avântul spre dispreţ?
- Venit din plaiuri primitive, din sub-lumea Valahiei, cu pesimismul tinereţii într-o civilizaţie răscoaptă, ce izvor de fioruri în atât contrast! Fără niciun trecut într-un trecut imens; cu spaima originară în oboseala finală; cu tumult şi dor vag într-o ţară scârbită de suflet. De la stână la salon, din cioban spre Alcibiade! Ce salt peste istorie şi ce mândrie primejdioasă! Strămoşii tăi se târâiau în cazne, şi ţie până şi dispreţul îţi pare acţiune, iar ironia, fără parfumul unei tristeţi abstracte, o întreprindere vulgară.
- Dacă vrei să ai slavă, dispreţuieşte slava.
- Adevărata plăcere este dispreţul plăcerilor.
- Dispreţul înseamnă de atâtea ori numai neputinţa de a preţui.