Şi necunoașterea poate să fie un atribut al nemuririi paradisiace. Odată ce nu cunoști moartea, dar nici nașterea, iar cu toate acestea posezi anumite simțuri, cum ar fi cel al hranei sau al plăcerii de a înnota, odată ce nu cunoști răul, dar nici binele care se suprapune ca revers acestuia, nu ești mai fericit?
Şi necunoașterea poate să fie un atribut al nemuririi paradisiace. Odată ce nu cunoști moartea, dar nici nașterea, iar cu toate acestea posezi anumite simțuri, cum ar fi cel al hranei sau al plăcerii de a înnota, odată ce nu cunoști răul, dar nici binele care se suprapune ca revers acestuia, nu ești mai fericit?
Share
