Un al doilea factor va contribui la detaşarea eului de ansamblul senzaţiilor, adică să-l facă să recunoască un “afară”, o lume exterioară: senzaţiile de durere şi de suferinţă, frecvente, variate şi inevitabile, pe care principiul plăcerii, ca stăpân absolut, le cere suprimate sau evitate.

Un al doilea factor va contribui la detaşarea eului de ansamblul senzaţiilor, adică să-l facă să recunoască un “afară”, o lume exterioară: senzaţiile de durere şi de suferinţă, frecvente, variate şi inevitabile, pe care principiul plăcerii, ca stăpân absolut, le cere suprimate sau evitate.