Related Questions
- Definiţia pe care psihanaliza o dă psihicului arată că acesta se compune din procese care aparţin domeniilor sentimentului, gândirii şi voinţei. Psihanaliza trebuie, de altminteri, să afirme că există o gândire inconştientă şi o voinţă inconştientă. Dar prin această definiţie şi prin această afirmaţie ea îşi îndepărtează de la început orice simpatie din partea adepţilor unei ştiinţe reci şi îşi atrage bănuiala de a nu fi decât o ştiinţă esoterică şi fantastică şi care ar voi să opereze în tenebre şi să pescuiască în apă tulbure.
- Realizarea dorinţei se exprimă uneori, în vis, într-o manieră indirectă. Atunci este necesar, pentru a restabili adevărata gândire a celui care doarme, să se adauge lanţului veriga care lipseşte. Este primul pas pe calea interpretării visului.
- Psihanalistul, care nu cunoaşte dinainte viaţa interioară a bolnavului şi nu deţine ca amintire conştientă ceea ce acţionează în celălalt în mod inconştient, trebuie să recurgă la o tehnică destul de complicată pentru a compensa acest dezavantaj. El trebuie să înveţe să degajeze fără greş refulatul din ideile conştiente şi confesiunile bolnavului, să surprindă inconştientul acolo unde el se trădează în spatele expresiilor şi acţiunilor conştiente.
- Învăţătura fără gândire este muncă irosită, gândirea fără învăţătură este primejdioasă.
- Dacă la suprafaţa creierului uman ar lua naştere o idee, ea s-ar sinucide din teama de singurătate.