Stă în natura raţiunii de a considera lucrurile ca fiind nu contingente, ci necesare. Sufletul îşi imaginează totdeauna lucrurile ca fiindu-i prezente, deşi ele nu există, afară numai dacă nu se ivesc cauze care să le excludă existenţa prezentă.
Stă în natura raţiunii de a considera lucrurile ca fiind nu contingente, ci necesare. Sufletul îşi imaginează totdeauna lucrurile ca fiindu-i prezente, deşi ele nu există, afară numai dacă nu se ivesc cauze care să le excludă existenţa prezentă.
Share
