Dacă te uiţi în inima ta şi nu afli nimic rău acolo, de ce te-ai mai teme? Ce motiv ai mai avea să te temi?
Dacă te uiţi în inima ta şi nu afli nimic rău acolo, de ce te-ai mai teme? Ce motiv ai mai avea să te temi?
Related Questions
- Şi ce înseamnă să lucrezi prin iubire? Înseamnă să ţeşi haina cu firele extrase din propria ta inimă, conştient că cea care va purta haina va fi iubita ta...
- Comicul presupune doar existenţa a două persoane: una care-l descoperă şi a doua, la care este descoperit. O a treia persoană, căreia îi este comunicat comicul, întăreşte efectul comic, dar nu-i adaugă nimic nou. Această a treia persoană este în schimb indispensabilă pentru a produce plăcerea specifică cuvântului de spirit; dacă însă nu este vorba de un cuvânt de sprit tendenţios, agresiv, a doua persoană poate lipsi.
- Sunt român şi ca român mă socot buricul pământului. Că dacă n-aş fi român n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german, adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocaţie, că altfel nu pot să ies. Tot ceea ce gândesc devine românesc.
- Tabu-urile care se referă la arbori, plante, locuinţe, aşezări omeneşti, sunt nestatornice şi nu se pot supune decât regulii că este tabu tot ceea ce, dintr-o cauză oarecare, stârneşte teama sau este neprietenos.
- Deşi sunt bolnav şi neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existenţei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reuşit să intuiască existenţa sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide - indiferent de starea mea, sănătate sau boală - fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Şi nici n-am să plec de voie din ea.