Anatole France
In: Ironie
Ironia este ultima fază a dezamăgirii.
Ironia este ultima fază a dezamăgirii.
Related Questions
- Ca un bătrân ce sunt, îmi petrec timpul înconjurat de dicţionare. O ironie fără seamăn...
- Venit din plaiuri primitive, din sub-lumea Valahiei, cu pesimismul tinereţii într-o civilizaţie răscoaptă, ce izvor de fioruri în atât contrast! Fără niciun trecut într-un trecut imens; cu spaima originară în oboseala finală; cu tumult şi dor vag într-o ţară scârbită de suflet. De la stână la salon, din cioban spre Alcibiade! Ce salt peste istorie şi ce mândrie primejdioasă! Strămoşii tăi se târâiau în cazne, şi ţie până şi dispreţul îţi pare acţiune, iar ironia, fără parfumul unei tristeţi abstracte, o întreprindere vulgară.
- Licheaua este un animal domestic, căruia i-a căzut coada o dată cu caracterul.
- Chiar şi măgarul când începe să ragă, are impresia că intră în dialog cu eternitatea.
- Ajuns la porţile Romei, Hanibal a refuzat să intre în ea s-o cucerească. Probabil că marele strateg cartaginez şi-a dat seama că dacă ar fi cucerit-o, n-ar fi putut s-o înfrângă decât o dată, dar umilind-o a înfrânt-o de două ori.
