Costel Zagan
In: Aforisme, Inimă, Poezie, Zi de naștere
Poemul: strainul din inima mea.
Poemul: strainul din inima mea.
Related Questions
- Păzeşte-ţi timpul! Păzeşte orice oră, orice minut! Nesupravegheat, timpul va fugi ca o şopârlă. Umple cu lumină orice clipă printr-o faptă cinstită, vrednică! Dă-i greutate, valoare, lumină!
- Şi ce înseamnă să lucrezi prin iubire? Înseamnă să ţeşi haina cu firele extrase din propria ta inimă, conştient că cea care va purta haina va fi iubita ta...
- Deşi sunt bolnav şi neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existenţei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reuşit să intuiască existenţa sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide - indiferent de starea mea, sănătate sau boală - fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Şi nici n-am să plec de voie din ea.
- Puterea este amanta mea.
- Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu ştiu că rugăciunea bătrânilor noştri olteni era o formă a meditaţiei - adică o... tehnică filosofică.