Un om poate fi uman sau poate deveni adevăratul său sine doar în măsura în care îşi îndeplineşte propria transcendenţă a existenţei umane. Devine astfel nu preocupându-se cu actualizarea sinelui, ci prin uitarea de sine şi prin dăruirea sinelui, neţinând seama de sine şi concentrându-se pe exterior.

Un om poate fi uman sau poate deveni adevăratul său sine doar în măsura în care îşi îndeplineşte propria transcendenţă a existenţei umane. Devine astfel nu preocupându-se cu actualizarea sinelui, ci prin uitarea de sine şi prin dăruirea sinelui, neţinând seama de sine şi concentrându-se pe exterior.