Să-ţi proiectezi sufletul într-o formă graţioasă şi să-l laşi acolo să zăbovească o clipă, să auzi propriile păreri intelectuale care se întorc înapoi la tine cu ecou şi îmbogăţite cu toată muzica pasiunii şi a tinereţii, să transformi un temperament într-altul, ca şi cum ar fi un fluid subtil sau un parfum ciudat, astea erau adevărate bucurii – poate cea mai încântătoare bucurie care ne-a mai rămas într-o epocă atât de limitată şi banală ca a noastră, o epocă exclusiv carnală prin plăcerile ei şi excesiv de banală prin scopurile propuse.

Să-ţi proiectezi sufletul într-o formă graţioasă şi să-l laşi acolo să zăbovească o clipă, să auzi propriile păreri intelectuale care se întorc înapoi la tine cu ecou şi îmbogăţite cu toată muzica pasiunii şi a tinereţii, să transformi un temperament într-altul, ca şi cum ar fi un fluid subtil sau un parfum ciudat, astea erau adevărate bucurii – poate cea mai încântătoare bucurie care ne-a mai rămas într-o epocă atât de limitată şi banală ca a noastră, o epocă exclusiv carnală prin plăcerile ei şi excesiv de banală prin scopurile propuse.